Alegeri prezidențiale 2020 în Republica Moldova și importanța diasporei moldovenești.

Colapsul Uniunii Sovietice a însemnat pentru Republica Moldova o perioadă de eliberare și trezire națională, obținerea independenței și revenirea la vechile valori culturale. Cu toate acestea, anii 1990 au venit la pachet cu multă incertitudine, un cadru instituțional slab dezvoltat, stagnare economică, instabilitate politică, rate înalte ale șomajului și un cerc vicios de probleme socio-economice, fapt ce i-a determinat pe mulți cetățeni ai statului nou format să emigreze. Migrația masivă și formarea diasporei moldovenești sunt două fenomene post-sovietice, care au marcat situația socio-economică din țară. În concordanță cu un studiu realizat de BBC, Moldova este țara cu cel mai mare declin demografic din lume.

În acea perioadă, emigrarea deseori implica plecări ilegale și un mare act de curaj. De-a lungul a 30 de ani de tranziție spre democrație, am observat cum diaspora moldovenească s-a consolidat și a devenit tot mai prezentă în viața internă a Republicii Moldova. Diaspora moldovenească a contribuit prin transferuri de bani, exemple de bune practici și aptitudini la modelarea situației economice și sociale din țară. Republica Moldova, alături de alte state, se află în lista economiilor emergente a căror creștere a fost puternic stimulată de banii trimiși de peste hotare, întrucât remitențele constituie aproximativ ¼ din PIB-ul țării. În 2019, Banca Națională a Moldovei ne informa că diaspora a trimis aproape un miliard de dolari acasă. Ținând cont de faptul că mulți moldoveni trimit bani acasă prin căi neoficiale, cel mai probabil suma depășește un miliard de dolari. Cea mai mare parte din volumul resurselor financiare generate de diaspora moldovenească acoperă nevoile de consum, astfel contribuind semnificativ la diminuarea ratei sărăciei. Migranții moldoveni au creat și dezvoltat zeci de afaceri în mediul rural, au investit bani în sprijinul inițiativelor locale, cum ar fi reconstrucția drumurilor.

De-a lungul acestor ani, migranții moldoveni au fost expuși la modele de guvernare diferite. În țările cu o tradiție democratică îndelungată, moldovenii au putut participa în procesul decizional, au asistat la o democrație pentru care litera legii contează, au interacționat cu instituții care lucrează în beneficiul societății și au văzut o clasă politică care își asumă responsabilitățile. Experiența lor într-un mediu cultural, social și politic nou le-a influențat opțiunile politice și modul în care ei își percep rolul în viața politică a țării din care au plecat. Cu siguranță, opțiunile politice ale migranților moldoveni au fost pe o parte influențate și de experiența lor de trai în țări mai puțin democratice, cu economii în curs de dezvoltare.

Până recent, diaspora moldovenească nu a fost suficient de consolidată pentru a-și revendica dreptul la vot și participare în procesul electoral. În ultimii ani, asistăm la noi transformări în cadrul diasporei moldovenești. De exemplu, în 2016, un grup de moldoveni stabiliți peste hotare a creat un grup pe Facebook - Adoptă un vot - care în scurt timp a devenit un spațiu de mobilizare pentru conaționalii noștri, în contextul alegerilor prezidențiale din 2016. În 2018, reprezentanții diasporei au solicitat de la autoritățile moldovenești să amendeze prevederile legale cu privire la votul în diasporă pentru a asigura votarea atât cu pașaportul, cât și cu buletinul, votul în diasporă timp de două zile, finanțarea partidelor de către cetățenii din diasporă, etc.

Partidele politice au început să acorde o atenție tot mai sporită diasporei în ultimii ani, conștientizând că diaspora are un rol decizional important și pot influența preferințele politice ale celor rămași acasă. Cu toate acestea, unul dintre partidele aflate la guvernare - Partidul Socialiștilor - are un discurs critic față de participarea diasporei. În 2016, în turul doi al alegerilor prezidențiale, voturile din diasporă au constituit 8.64 procente din numărul total de voturi. În premieră, cetățenii din diasporă s-au mobilizat atât de puternic, parcurgând sute sau chiar mii de km până la secțiile de vot. În urma alegerilor din 2016, cetățenii moldoveni din diferite țări au protestat pentru a-și manifesta nemulțumirea față de organizarea alegerilor în diasporă. Unii cetățeni moldoveni nu au putut vota pentru că nu a fost asigurat un număr suficient de buletine de vot, alții pentru că aveau pașaportul expirat. În 2019, în timpul guvernării Sandu, s-a luat decizia ca moldovenii plecați peste hotare să-și exercite dreptul la vot cu pașaportul expirat, buletin de identitate sau livretul de marinar.

Anul acesta, diaspora a înregistrat noi recorduri de participare la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Primul record a fost înregistrat în turul I al alegerilor, atunci când voturile diasporei au constituit circa 10% din numărul total al voturilor, comparativ cu 2016 când circa 8% din toate voturile au venit din diasporă. Pe 1 noiembrie, peste 150 de mii de moldoveni au votat peste hotarele țării. În urma turului întâi al alegerilor prezidențiale, mai mulți moldoveni stabiliți peste hotare și-au exprimat nemulțumirea față de declarațiile președintelui în exercițiu Igor Dodon, care a numit diaspora un electorat paralel cu viziuni și preferințe politice diferite. De asemenea, Igor Dodon a declarat că s-au comis mai multe încălcări cum ar fi transportarea organizată a alegătorilor din țările membre UE. Cu siguranță, acest discurs a determinat o mobilizare și mai mare în turul II.

Un nou record s-a înregistrat pe 15 noiembrie, când peste 260 de mii de moldoveni și-au exprimat dreptul la vot în diasporă. La fel ca și în ceilalți ani, la unele secții de votare din străinătate nu au fost suficiente buletine de vot, moldovenii fiind nevoiți să plece la alte secții de votare, uneori chiar în țările vecine. O parte din cetățenii moldoveni, precum cei din Londra și Frankfurt pe Main nu au reușit să voteze în turul II al alegerilor prezidențiale, întrucât fiecare secție de vot dispune doar de 5000 de buletine de vot. În unele orașe europene s-au format rânduri imense încă de la primele ore ale dimineții. Din numărul total de voturi din diasporă, 92.94% (243605 de voturi) au fost obținute de Maia Sandu. Igor Dodon a obținut 7.06%, adică 18498 de voturi. În urma procesării tuturor proceselor verbale, Maia Sandu va ocupa fotoliul de președinte al Republicii Moldova, fiind și prima femeie care ocupă această poziție.