Europa, incluzând și Uniunea Europeană, pierde în fiecare zi resurse. Neutilizate sau utilizate sub optim. Doar când este vorba despre cele neutilizate sunt cel puțin milioanele de tineri aflați șomeri pe o piață a muncii lovită și de pandemia COVID-19, dar și de cei aflați în situația NEET, mulți dintre aceștia în afara pieței muncii, neocupați, neînscriși în sistemul educațional sau de formare profesională.
9,9% a fost șomajul în rândul tinerilor în SUA în mai 2021. 13,1% era în China în rândul populației similare 16-24 de ani în februarie 2021. 17,5% era în mai 2021 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană era estimată ușor mai mică, un șomaj în rândul tinerilor de 17,3%.
Aproape trei milioane de tineri sunt șomeri în Uniunea Europeană în prezent, excluzându-i pe cei aflați în situația NEET descrisă mai sus. Grupa tinerilor NEET îi include pe cei aflați în șomaj, aproximativ jumătate dintre aceștia. Vorbim strict de cei care sunt doritori să lucreze și sunt în căutare activă a unui loc de muncă când ne referim la șomeri. Aceștia pleacă cu un dezavantaj în viață, căci experiență în muncă se câștigă la locul de muncă, la fel cum și alte activități de planificare a vieții au nevoie de un start de acest fel: familie, comunitate, sănătate, pensie, etc.
Sunt șapte state membre ale Uniunii Europene au o populație mai mică decât populația tinerilor șomeri din Uniunea Europeană. Dacă adăugăm restul tinerilor NEET ajungem la o populație mai mare ca fiecare dintre jumătatea inferioară a statelor membre ale UE din punct de vedere al populației. Pandemia COVID-19 a inversat progresele făcute de la criza economică și financiară de acum un deceniu, iar reziliența pieței muncii pentru tinerii europene nu există, dacă ne uităm pe statisticile actuale comparativ cu evoluțiile de la nivelul altor poli globali precum SUA sau China.
Conform statisticilor Eurostat, unele state membre ale Uniunii Europene nu reușesc să livreze soluții sustenabile pentru ocuparea tinerilor. Zece state membre erau cu peste 20% din tineri șomeri în martie 2021 (Grecia, Franța, Spania, Croația, Italia, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Suedia), cu situația ușor îmbunătățită două luni mai târziu, doar șapte-opt aflate peste acest prag. Unele state surprind prin procentul tinerilor șomeri: Grecia - peste 38%, Spania - aproape 37%, Italia - aproape 32%. Zvâcnirile sociale nu sunt de neînțeles în acest context. Este studiată asocierea între sprijinul pentru partidele antisistem, uneori chiar extremiste, și insecuritatea alegătorilor. O interpretare făcută de o parte a acestui electorat ar spune că sistemul nu funcționează pentru aceștia, prin urmare este nevoie de schimbări. Și își îndreaptă energia și eforturile în această direcție a schimbările, chiar dacă nu întotdeauna oferă o soluție adecvată. Cele mai dinamice economii europene reușesc să captureze și tinerii pe piața muncii: Germania, Cehia - 7,5% șomeri sub-25 de ani, Olanda - 8,7%. Reprezintă și o investiție pe termen lung în bunăstare.
Răspunsurilor politice pentru a face față acestei probleme le lipsește încă imaginația și capacitatea de acțiune. Garanția pentru tineret a fost implementată în câteva state cu succes, în altele nici măcar nu a decolat. Rămân probleme cu retenția pe piața muncii după sprijinirea unor politici active de inserție. După intervenția Parlamentului European, a fost introdusă o cerință de alocare a unui procent modest pentru tineri în planurile naționale de redresare și reziliență. Chiar și așa, unele state au emoții în a atinge acest prag, unele fiind între cele amintite mai sus ca având probleme cu șomajul în rândul tinerilor. Cu greu sunt imaginate și politici industriale care să captureze o mare parte din acești tineri, plecând în mod evident de la premisa că altele sunt necesitățile de instruire în prezent pentru anumite specializări de acest fel. Cea mai mare parte a acestora vor avea dificultăți în a pune pe picioare propriile startup-uri, unii pot fi pregătiți, dar rămâne importantă ocuparea de masă, o idee care lipsește de pe agenda publică.
Reducerea acestei crize este de importanță majoră, altfel acest segment al populației, deja marginalizat, riscă să facă alianțe riscante pentru coeziunea socială cu grupări extremiste, să devină un electorat captiv, cetățeni deconectați și nereprezentați deloc de ceea ce se întâmplă pe scena publică, supuși radicalizării, și nu numai. Doar alianțe electorale între mișcările radicale anti-imigrație sau anticapitaliste la diferite capete ale spectrului politic cu tinerii șomeri riscă să pună noi semne de întrebare asupra stabilității politice.
Suivre les commentaires :
|
