Crima organizată din România

Recent, unui mare număr de români li s-a interzis intrarea în statul Mexic. Motivul? O recent observată grupare de criminalitate organizată formată din români și localnici, care ar fi reușit să fure în Mexic un miliard de dolari. Capul lor, Florian Tudor, zis și ”Rechinul” a fost arestat de autoritățile mexicane, deși el își susține în continuare nevinovăția. Scandalul a luat avânt cu atât mai mult cu cât se consideră că o parte dintre politicienii din vârful statului l-ar fi protejat pe ”Rechin” în schimbul anumitor avantaje oferite de către acesta. Dar ăsta nu este un caz izolat, ci reproduce un model aplicat în multe state ale lumii, inclusiv România: politicieni și oameni ai legii care susțin organizații criminale în schimbul unor avantaje personale.

ORIGINI

Infracționalitate și organizații criminale există pe teritoriul țării noastre, așa cum s-ar spune în mod popular, de când lumea. Totuși, se consideră că începuturile crimei organizate contemporane din România se produc în perioada comunistă. Ca în majoritatea statelor în care există anumite restricții în accesul la produse alimentare și non-alimentare, și în România a înflorit o piață neagră, care se perpetuează prin intermediul unor organizații mai mici sau mai mari până în zilele noastre.

ORGANIZARE

Principala formă de organizare a crimei organizate este clanul. În România, există 13 clanuri în capitală și alte câteva zeci care domină orașele de provincie. De asemenea, există clanuri românești chiar și în Diaspora, unul în Italia și două în Spania. Acestea se ocupă cu acțiuni ilicite diverse, de la trafic de carne vie la fraude în mediul online. De altfel, sunt bine cunoscute rețelele de trafic de carne vie, cu fete răpite sau luate prin metoda lover boy și duse să practice prostituția în vestul Europei. De asemenea, sunt cunoscute și rețelele de trafic de droguri și alte substanțe de mare risc în care sunt implicate inclusiv organizații renumite la nivel mondial, precum italianele Ndragheta și Camora sau cartelul Sinaloa, România făcând parte dintr-o rețea prin care sunt aduse aceste substanțe în Europa.

Pe lângă aceste organizații mafiote mai există și o așa zisă mafie a lemnului, care recoltează, transportă și vinde lemn în mod ilegal. Aceștia sunt greu de monitorizat, iar statul și organizațiile de mediu fac eforturi serioase pentru a găsi moduri de stopare a acestora. De altfel, presa din România pare să prefere acest subiect, datorită faptului că cititorii români au o sensibilitate aparte pentru acest subiect. De altfel, deși s-ar putea să nu pară la o primă vedere, aceștia nu sunt cu nimic mai puțin periculoși decât celelalte organizații criminale din țara noastră. De cele mai multe ori, aceștia sunt înarmați, iar cazurile de jurnaliști, ongiști și oameni ai legii atacați de aceștia sunt destul de numeroase. De altfel, în urmă cu doi ani un pădurar din județul Maramureș a fost executat în timp ce încerca să-i oprească.

COMBATERE

La capitolul combaterea crimei organizate România are o problemă majoră. De multe ori clanurile mafiote sunt susținute indirect de autoritățile locale, fapt demonstrat de multe ori prin intermediul unor procese precum cel legat de dosarul ”Mafia Cărbunelui”, unde mai mulți polițiști au fost găsiți vinovați de susținerea unor grupuri organizate acuzate de furt de lignit. Strategia națională de combatere a crimei organizate face referire în mod special la stoparea traficului de persoane ignorând celelalte activități ilicite ale acestor organizații, statul căutând cooperarea inclusiv a Bisericii Ortodoxe Române în lupta cu crima organizată.

CONCLUZII

Lupta cu aceste organizații criminale este fără îndoială una foarte dificilă, iar atunci când ai persoane din aceste organizații infiltrate în sistemul care ar trebui să le combată, lupta devine una și mai dificilă. Un stat care a avut parte de un șir lung de guverne slabe și corupte pare un mic paradis pentru aceste organizații. Totuși, aceasta nu este o problemă locală, românească, ci una globală. Majoritatea națiunilor se confruntă cu situații similare, din acest motiv putem spune că crima organizată e un fenomen global cu impact local.