Estonia- model pentru unitatea europeană la malul Balticii

Estonia, țară a fostului bloc comunist URSS, sărbătorește astăzi, 24 februarie, 103 ani de la declararea independenței în 1918, perioadă în care a trecut prin numeroase schimbări la nivel politic, economic, social și cultural. De-a lungul istoriei, teritoriul estonian s-a aflat sub dominație daneză, suedeză, germană și rusă, fapt ce a afectat evoluția societății și bunăstareapopulației, însă, cu toate acestea, Estonia a reușit să rămână până în ziua de astăzi un model pentru unitatea continentului european, prin relațiile diplomatice pe care le întreține, potențialul său economic și solidaritatea de facto promovată în urma prezenței sale în Uniunea Europeană și în Baltic Assembly.

Începând cu anul 1989, perioadă în care se desfășoară mișcarea cunoscută sub numele de „Lanțul Baltic” (moment în care peste două milioane de oameni din Estonia, Letonia și Lituania unesc printr-un lanț uman cele trei capitale), balticii își manifestă dorința de a urma calea independenței în plan economic sau politic și de a modifica măsurile impuse de pactul Ribbentrop-Molotov, care ar fi impus ilegal ocupația sovietică în statele baltice.

Acest eveniment istoric a fost perceput ca simbol al eliberării statelor baltice și al unității acestora, căpătând prin intermediul mass-media conotații anticomuniste manifestate la nivel internațional. De asemenea, acesta marchează, în mod neoficial, punerea bazelor unei cooperări între Estonia, Letonia și Lituania, cooperare consolidată de trecutul comun împărtășit de aceste state baltice.

Prin această primă cooperare, ce a luat numele de Baltic Assembly, Estonia își afirmă poziția importantă pe scena relațiilor internaționale, având un rol esențial în procesul decizional din cadrul organizației. Fiecare decizie luată de cele trei state baltice se axează pe ideea de unitate regională, în funcție de circumstanțele internaționale, amenințările externe, precum și de posibilitatea de a rezolva probleme specifice într-un mod eficient pentru a atinge obiectivele sociale și economice pe termen lung.

Totodată, mișcările de independență baltică au contribuit la organizarea activă a unor întâlniri regulate pentru a discuta și analiza situația politicii interne, a armoniza stabilirea și menținerea contactelor cu organizațiile internaționale și țările din Europa de Vest și pentru a formula o poziție comună baltică cu privire la aspecte importante.

În ceea ce privește modul în care a evoluat relația celor trei state baltice cu Uniunea Europeană după mișcările de independență, se poate afirma faptul că acestea și-au continuat existența în spațiul comunitar european tot împreună, devenind, în 2004, la data de 29 martie membre NATO, iar la data de 1 mai membre ale Uniunii Europene. Ele sunt, totodată, membre ale spațiului Schengen și ale zonei Euro, sau a altor organizații internaționale, precum Noua Ligă Hanseatică, cât și a Adunării Baltice, cu un parlament menit să creeze politici externe comune.

În concluzie, la 103 de ani de la independență, Estonia își consolidează constant poziția în cadrul relațiilor internaționale, reușind să atingă, împreună cu Letonia și Lituania, obiective precum cele de consolidare a bunelor relaţii cu Statele Unite, continuarea unei politici active pentru întărirea parteneriatului strategic UE-SUA, întărirea prezenţei aliate în zona baltică, creşterea cooperării cu alte state în vederea asigurării securităţii energetice şi pentru conservarea mediului, fiind un adevărat exemplu pentru unitatea europeană de la malul Balticii.