Speranța într-o Românie tolerantă și europeană stă în măinile tinerilor

Zilele trecute a apărut un studiu sociologic foarte complex, poate unul din cele mai complexe studii realizate în ultima perioadă de către Biroul de Cercetări Sociale, cu ajutorul unor studenți la Sociologie. Sondajul a avut multe întrebări legate de religie, dar și de alte teme, precum toleranța față de LGBT.

La întrebarea “Sunteți de acord ca persoanele LGBT să aibă dreptul de a se căsători civil?”, 28% din populația generală a răspuns “Da”. O cifră nici excepțională, comparată cu statele occidentale, dar aș zice că este o cifră ok, cunoscând realitatea educațională și socială din România. Lucrul la care am fost atent, însă au fost datele demografice, defalcate pe grupe de vârstă și categorii socio-profesionale. În ceea ce privește grupele de vârstă, toleranța față de LGBT, crește pe măsură ce vârsta e mai scăzută, cu excepția cohortei 40-49 de ani, care înregistrează un grad de toleranță de 21%, seminificativ mai scăzut decât acela al cohortei 50-59 de ani, unde nivelul e de 29%. La cohorta 30-39, vedem un progres mărișor față de 40-49, gradul de toleranță fiind de 36%, dar surpriza plăcută e reprezentată de categoria 18-29, unde pentru prima oară în România, toleranța e majoritară, fiind la spectaculosul nivel de 54%. Într-un alt sondaj, realizat de Accept, toleranța față de căsătoria LGBT este de 43% la categoria 18-34 de ani, vești îmbucurătoare. Dacă ne uităm la sondajul BCS la categorii socio-profesionale, mai avem o surpriză plăcută, dată de data asta de categoria elevilor/studenților, unde 64% dintre aceștia s-au pronunțat în favoarea căsătoriei civile LGBT, comparabil cu nivelul de toleranță din țările civilizate, dar aplicat, de data asta la populația generală.

Același fenomen de toleranță îl putem observa și în cazul persoanelor cu pielea de culoare neagră. La întrebarea “Sunteți de acord ca fiul/fiica dvs. să se căsătorească cu o persoană de culoare?”, răspunsul a fost 48% afirmativ, iar în cazul grupei de vârstă 18-29 de 75%. La întrebarea similară, dar cu referință la persoanele de etnie romă, răspunsul a fost 34% afirmativ, iar în cazul grupei de vârstă 18-29 de ani de 54%.

Ce am putea concluziona din aceste sondaje?

Este clar. Tânăra generație din România are altfel de valori, foarte diferite de cele ale generațiilor precedente. Este nevoie ca politicienii să răspundă la aspirațiile noii generații. Trebuie să existe o politică a tinerilor.

Cum putem atrage tineretul în politică? Trebuie să avem strategii, dar nu ceva complex. Trebuie să știm să ne adresăm pe limba lor și să ne “ajutăm” de lucrurile de care sunt ei pasionați. Să ne folosim de influenceri pe placul lor. Nu sună atât de greu de zis, dar poate fi mai greu de plăcut.

În sperața că vom vedea tânără generație, dominând scena politică a României, pot să spun că sunt foarte foarte optimist.