La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, mai exact pe 26 septembrie, vor avea loc în Germania, alegeri federale, primele din epoca post-Merkel, rundă electorală ce este urmărită cu interes pe tot cuprinsul Europei și este percepută ca fiind hotărâtoare pentru viitorul Uniunii Europene, alături de alegerile prezidențiale din Franța, din primăvara anului viitor, dar și de parlamentarele maghiare din aceeași perioadă, ultimele menționate, având un rol important pentru felul în care va fi percepută Uniunea Europeană în zona central-estică europeană, probabil, mai mult decât orice dezbatere formală pe acest subiect.
Revenind la ce se întâmplă în Germania, o luptă ce părea acum câteva luni câștigată de alianța electorală formată dintre Uniunea Creștin Democrată și Uniunea Creștin Socială din Bavaria, care era cotată de casele de sondare cu scoruri în zona unui 30%, urmată de Partidul Verde care varia între 19 și 25% și Partidul Social-Democrat, care se învârtea în jurul unui 15%, s-a relansat într-un mod spectaculos, cele trei partide enumerate având toate șanse reale să dea noul cancelar al Germaniei. Evenimente precum inundațiile sau diverse scandaluri de corupție din sânul creștin-democraților au dus la scăderea formațiunii, care e acum pe picior de egalitate cu social-democrații, fiind urmărită îndeaproape și de Partidul Verde.
Vestea bună, care dă speranțe tuturor eurofililor și care este o raritate pentru Europa de azi este faptul că toate cele 3 formațiuni sunt considerate pro-europene, iar felul în care văd toate trei Europa este unul ce face pe plac celor care vor unitate europeană, cu un mare plus în dreptul Verzilor. Partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania ocupă doar locul 5 în sondaje, având în jur de 10-11%, iar formațiunea de extremă stângă Die Linke(Stânga) ar trece cu greu pragul, având în jur de 6-7%.
Care este strategia partidelor și ce trage în jos fiecare competitor? Uniunea Creștin-Democrată a avut în iarna acestui an un congres foarte dur, iar rănile acestor confruntări nu s-au vindecat. Armin Laschet, candidatul CDU-CSU pentru postul de cancelar, este puternic săpat din interior, de echipa care a fost formată în jurul lui Friedrich Merz, dar și de liderul partidului din Bavaria CSU, care este și primul ministru al landului Bavaria, Markus Söder. Acesta din urmă are des ieșiri publice în care vorbește despre cum ar fi dornic să se implice mai mult în campania electorală. Friedrich Merz, pe de altă parte, are ieșiri controversate, intenționat făcute să scadă procentele creștin-democraților, Laschet, apropiat al Angelei Merkel, greșind flagrant, aducându-l în echipa lui, pentru a uni partidul în această cursă electorală.
Nici la Verzi nu este deloc liniște. Față în față cu cel mai bun rezultat din istorie de la înființare și având șanse să dea cancelarul Germaniei, celălalt copreședinte, Robert Habeck, explică ce nu face bine Annalena Bärbock, candidata formațiunii. Dacă în cazul creștin-democraților se înțelege acea ruptură, în cazul verzilor, senzația era că cei doi copreședinți sunt apropiați, un eventual conflict dintre aceștia, afectând grav imaginea partidului și conducând la ideea că Verzii nu sunt serioși. Partidul, care a fost mai degrabă, un partid de plan 2, sau cum popular se spune, balama, a fost puternic adus sus de cei doi lideri, care au renunțat la vechea linie radicală, ducând formațiunea mai la centru, lucru ce a adus simpatia, mai ales a tineretului urban, având la europarlamentare un frumos scor de 20.53%. De menționat este că partidul este și unul care acum e unul pro-american.
Social-democrații ce păreau în cădere libere până acum câteva luni, au reușit să se redreseze, cu ajutorul comportamentului pro-activ al actualului ministru de Finanțe, Olaf Scholz, care a atras multe simpatii de partea lui și care este cel mai bine văzut dintre cei trei candidați pentru funcția de cancelar. Conflictele interne nu par foarte serioase, lucru care dă o imagine de seriozitate SPD-ului, și care ajută la creșterea acestuia sondaj cu sondaj, fiind văzut în prognoze, ca partidul cu șansele cel mai mari să ocupe primul loc, lucru, care după cutumele politicii germane, te face îndreptățit să dai cancelarul. O bună concentrare pe candidat și niște deziderate bine formulate sunt secretul succesului social-democraților.
FDP, partidul liberal-democrat, fiind în opoziție, a jucat pe o carte populistă, anti-restricții, dar mult diferită față de cea a AfD-ului. Totuși, partidul este dispus să intre la guvernare, fie într-o coaliție semafor(CDU/CSU-SPD-FDP), fie într-una Jamaica(CDU/CSU-Grüne-FDP).
AfD, formațiune de extremă dreaptă, cotată cu 10-11% nu reprezintă un pericol, nefiind văzută de nimeni, ca un partener real de guvernare. Die Linke, formațiune de extremă stânga, cotată ușor peste prag, deși are experiența unor guvernări pe plan regional cu Verzii și Social-Democrații, precum cea din Berlin, are șanse foarte mici să intre la guvernare, social-democrații și verzii, nedorind să arunce soarta Germaniei și, implicit, a Europei în mâinile unui partid cu trecut deloc glorios, la baza formațiunii stând fostul partid comunist din Republica Democrată Germania. Deși reformat, aceștia nu reprezintă o soluție sigură de guvernare pentru pro-europenism.
Micul partid Freie Wähler(Alegătorul Liber) este cotat cu 3-4% în sondaje. Șansele să intre în Bundestag sunt date de pragul alternativ(3 circumscripții uninominale). Ar fi o premieră pentru acest partid intrarea în Bundestag. Noul partid Volt are șanse foarte mici, nefiind afișat în sondaje, și probabil, nu va reuși să depășească 1% la aceste alegeri, dar are șanse reale pentru 2025, dacă își vor dezvolta structurile, aceștia având o apropiere de Partidul Verde.
Despre coaliții posibile ar fi multe de zis, dar este foarte greu să te pronunți, până nu vezi rezultatele finale. Un pariu pe care l-aș pune e că exit-poll-urile vor da la egalitate toți cei trei competitori principali, iar asta va face această rundă electorală foarte interesantă.
Suivre les commentaires :
|
